SCHI, (1) schiuri, s. n. 1. Un fel de patină în formă de bandă lungă și îngustă de lemn, de metal sau de material plastic, care, prinsă de talpa ghetelor, permite alunecarea rapidă pe zăpadă. 2. Sport de iarnă practicat cu schiurile (1). – Din fr. ski.
Schiatul are o istorie de peste 5000 de ani şi a fost folosit ca o formă de deplasare pe zăpadă. Schiatul cuprinde deplasare pe pante în jos adică alunecare înspre vale, urcare, şi mers. O dată cu apariţia infrastructurilor specifice schiatului, pe munţi, adică a echipamentelor de transportat oamenii(teleferice), această modalitate de deplasare s-a dezvoltat în probe sportive desăvârşite, clar delimitate între ele şi independente. Astfel schiatul se împarte după terenul pe care avem formele de deplasare şi echipamentele folosite.
Schiorul, pentru a face schi sau pentru a schia va trebui să-şi ţină schiurile paralele în timpul deplasării, şi să se bucure de terenul şi priveliştea pe unde schiază. Pentru a se întoarce sau a se opri, un schior foloseşte diverse metode tehnice de folosire a schiurilor, predate în şcoala noastră de schi. După forma echipamentelor şi terenul unde sunt folosite acestea, diferenţiem forme diferite de schiat, cum ar fi: schi alpin, schi acrobatic, schi fond, schi telemark, sarituri cu schiurile, schi de tură, schi-alpinism, mono-schi, etc.
Comments